Autentificare
„Cine ești?” Parola, MFA sau un passkey ajută la verificarea contului.
O introducere practică în injecții, autentificare și controlul accesului, cu exemple explicate defensiv.
Secțiunea 01
Autentificarea confirmă identitatea. Autorizarea decide ce resurse poate folosi acel cont.
„Cine ești?” Parola, MFA sau un passkey ajută la verificarea contului.
„Ai voie să vezi această comandă?” Serverul trebuie să verifice proprietarul obiectului.
Dacă schimbarea unui ID în adresă dezvăluie datele altcuiva, lipsește o verificare de acces.
Secțiunea 02
O injecție apare când datele introduse sunt tratate ca parte dintr-o comandă, nu ca valoare. Tipul cel mai cunoscut este SQL injection.
Separă comanda de valorile introduse. Nu construi interogări SQL prin lipirea textului primit de la utilizator.
Verifică formatul și limitele datelor pe server chiar dacă formularul le verifică deja în browser.
Nu trimite utilizatorului detalii despre interogări, tabele, secrete sau structura internă a aplicației.
Secțiunea 03
Ascunderea unui buton nu protejează datele. Verifică permisiunea la fiecare operație care citește sau schimbă o resursă.
La citirea unei comenzi, verifică în aceeași cerere că aparține utilizatorului autentificat.
Conturile și serviciile primesc doar permisiunile necesare sarcinii lor.
Verifică dacă un cont fără drepturi primește refuz chiar și când încearcă o adresă sau un ID modificat.
Secțiunea 04
Testează propriile aplicații sau medii create pentru instruire. Nu scana și nu modifica servicii reale fără acord explicit.
Folosește o aplicație demonstrativă pe care o controlezi și date fictive.
Reproduce o problemă, aplică remedierea și verifică faptul că testul eșuează după corecție.
Păstrează loguri și teste care arată problema și remedierea fără a colecta date reale ale altor persoane.
Secțiunea 05
Injecția nu se limitează la SQL. Riscul apare când datele ajung într-un context care le interpretează ca instrucțiuni.
Inputul ajunge să schimbe o interogare a bazei de date. Interogările parametrizate păstrează valorile separate de instrucțiuni.
Conținutul controlat de un utilizator este afișat ca script activ în browserul altcuiva. Codifică outputul potrivit contextului și evită HTML nesanitizat.
Datele utilizatorului ajung într-o comandă de sistem. Evită apelurile de shell construite din text și folosește API-uri cu argumente separate.
Secțiunea 06
O aplicație sigură trebuie să protejeze și conexiunea, și sesiunile active, și acțiunile inițiate din browser.
Criptează conexiunea în tranzit și ajută la confirmarea serverului. Nu repară însă controlul de acces slab din aplicație.
Cookie-urile de autentificare trebuie configurate cu atribute de securitate potrivite și protejate împotriva expunerii.
O cerere falsă poate încerca să folosească sesiunea deja deschisă a victimei. Tokenurile anti-CSRF și verificarea originii reduc riscul.
Secțiunea 07
Un magazin online verifică autentificarea, dar caută comanda doar după ID-ul trimis de browser.
Un utilizator schimbă identificatorul și primește datele unei alte comenzi: verificarea proprietarului lipsește.
Serverul caută comanda asociată utilizatorului autentificat și refuză accesul pentru orice alt proprietar.
Testează cu două conturi fictive: fiecare poate vedea propria comandă, iar cererea încrucișată primește refuz.
Verifică ce ai reținut
Alege un răspuns pentru fiecare întrebare, apoi verifică rezultatul.
Alege câte un răspuns la fiecare întrebare.
Păstrează-ți progresul pe acest dispozitiv.